Jocul Caprei - Versuri Datini si Traditii Romanesti

JOCUL CAPREI

VIDEO / VERSURI / DATINI SI TRADITII ROMANESTI

Recomandari : Ziua impodobirii bradului de Craciun Despre Bradul de Craciun     Mesaje si urari de Craciun  Mesaje si Urari de Craciun si La Multi Ani Mesaje amuzante de Craciun	Jocul Caprei este un obicei străvechi, exponent peste veacuri al spiritualităţii populare şi care face parte din tradiţiile româneşti de iarnă. Păstrat şi astăzi în majoritatea aşezărilor româneşti, el cunoaşte cea mai complexă şi spectaculoasă formă de desfăşurare în satele din Moldova. Obiceiul este definit de costumul de "Capră" dar şi de celelalte elemente specifice: obiecte de recuzită, texte literare şi musicale, dans. Capra a fost socotita de romani ca animalul care da semne daca vremea va fi buna sau rea. Jocul "caprei" (omorarea, bocirea , inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. in cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Jocul "caprei", generalizat in toata tara la sfarsitul secolului al XIX-lea si fiind socotit un joc pagan, multi slujbasi ai bisericii au refuzat sa-l primeasca pe la casele lor, socotindu-l "nevoit de legea crestineasca" (Gr. Tocilescu). in zilele noastre, jocul a ramas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare s.a., in culori vii, uneori stridente, pentru inveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou. in satele si comunele maramuresene se practica "doua tipuri distincte de "capra": - jocul caprei - bazat numai pe acompaniament muzical ( la Ieud, un singur fluieras; la Botiza, patru sau sase Fluierasi) - jocul caprei inclus intr-un spectacol popular complex . Ca desfăşurare obiceiul cunoaşte unele particularităţi de la o zonă la alta determinate de numărul şi de funcţiile ceremoniale ale celor care alcătuiesc ceata. În Transilvania "turca" ("cerbul" sau "bouriţa") este jucată de un fecior şi însoţită de "bloj" şi muzicant. În Muntenia, "brezaia" reuneşte în ceată "moşoi şi moşicuţe" (3-4 personaje mascate) şi un flueraş. Cea mai amplă ceată o are "Capra" moldovenească care a grupat în jurul nucleului principal de personaje, un număr impresionant de "mascaţi" (35-40 de personaje). În această componenţă, cetele parcurg întreaga aşezare sătească, din casă în casă, "Capra" fiind jucată pentru a aduce noroc şi belşug. În final "Capra" este săgetată, adică omorâtă, la fel ca şi anul care se sfârşeşte şi îngropată simbolic. În ziua de 2 ianuarie ea se dezgroapă, iar evenimentul este sărbătorit de feciorii colindători, printr-o petrecere denumit "bulciugul turcii" la care sunt invitate fetele şi părinţii lor. În unele sate aveau loc întreceri între cetele de "turcaşi", câştigătorilor oferindu-li-se o cunună de iederă (o plantă verde tot timpul) pe care o purtau de sărbători
Costumatia pentru Jocul Caprei : Capra: Corpul este alcatuit dintr-o panza groasa pe care sunt cusute, in randuri, fasii de hartie colorata sau spice de stuf. Inaltimea corpului poate ajunge pana la 2-3 m (dupa traditia locului in care se joaca.) Capul poate fi impodobit cu oglinzi, fasii de panglica colorata, beteala. Mosneagul: Are haine batranesti, cu un cojoc pe el. In mana duce un bat mare Baba: Imbraca haine femeiesti batranesti. Rolul acesteia este interpretat in travesti. Negustorul: Poarta pelerina, sapca. Are carja si cos. Doctorul: Peste hainele obisnuite imbraca un halat alb. In mana are o trusa. Vanatorul: Poarta haine verzi, de padurar. Are pusca. Fluierarul: Se imbraca in haine comune. Are un fluier din care canta melodii populare in ritm vioi.		Jocul Caprei Versuri Foaie verde şi-o alună Bună ziua, ziua bună Ia deschideţi porţile Să intre căpriţele Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa Nu te da nu te lăsa Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa Capra noastră-i cu mărgei Cu cercei cu catifeli Joacă vesel căpriţa Toţi îs bucuroşi de ea. Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa Nu te da nu te lăsa Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa Şi plecai şi eu la târg Pe căpriţa ce s-o vând Şi mergând pe drum, mergând Aud din urmă strigând: Cumpărătorul: - De vânzare-i capra bade? Ciobanul: - De vânzare! Cumpărătorul: - Şi cât vrei pe ea? Ciobanul: - 900 de lei! Cumpărătorul: - E blândă, nu împunge? Ciobanul: - E blândă, nu împunge. (capra îl împunge pe cumpărător) Cumpărătorul: - Eu îţi dau 300 de lei pe ea pentru că împunge. Ciobanul: - De cât să-mi dai 300 de lei pe ea, mai bine îi dau un par în cap. (o loveşte cu băţul, capra cade şi nu mai mişcă) Alaiul: - Văleu, capra noastră a murit! Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa Te-o lovit vreo boală grea Sau pe unde-i colindat Veste rea tu ai aflat. Ciobanul: - Băă…da capra nu-i moartă şi nu din pălitură a leşinat, ce din cele ce-o aflat. Alaiul: Scoală tu căpriţa mea Faptele s-or îndrepta Şi-acum haide să plecăm Şi-alte case colindăm Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa Nu te da nu te lăsa Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa.

Jocul Caprei : Varianta a 2-a cu Mosneagul si Baba

Mosneagul si baba:
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ta, ta, ta, caprita mea
Ta, caprita de la munte,
Cu steluta alba-n frunte!!
Ta, ta, ta, caprita, ta.
Sai in sus si nu mai sta!
(Capra joaca in ritm vioi)

Mosneagul:
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ca pun mana pe nuia!
Si nuiaua-i de cires,
N-ai sa stii pe und-sa iesi!
Ta, ta, ta, caprito, ta!
Nu te da nu te lasa!
Ca de cand te-am cumparat
Mult necaz tu ne-ai mai dat
Si cerand mereu la fan
M-ai facut un mos batran.
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ta, ta, ta, la munte ta,
Dar de cand te-ai linistit
Vanatorul te-a zarit,
Pusca la ochi a luat
Si pe tine te-a-mpuscat.
 

Vanatorul: 

 (Pune pusca la
ochi si se face ca trage.)
Poc!!!
(Capra cade la pamant si ramane nemiscata).

Mosneagul:
Of, of, of si iara of!
Omule, cu ce-am gresit,
Capra de mi-ai omorat?
M-ai lasat un om sarac
Fara capra ce ma fac?
Capra noastra dadea lapte
Si mancam noi doi cat sapte.
Hai, bre baba, tu ce zici?
La vara mancam urzici?

Baba:
Incotro s-o apucam?
N-avem ce sa mai mancam.
 

Vanatorul:
Tot sa plangeti cat ati vrea!
Ce-a catat in iarba mea?
Hai, grabiti-va acum
Si va cautati de drum!
 

Negustorul:
Ce va targuiti asa?
Vi s-a intamplat ceva?
 

Mosneagul:
Mi-a ucis capra aici,
Si-am ramas oameni calici.
 

Negustorul:
Bucurati-va indata
Eu v-o cumpar asa moarta!
Ca sunt negustor de piei
Si-mi trebuie blana ei!
Spuneti cati bani vreti pe ea,
Si-mi caut de treaba mea.
 

Mosneagul:
Doua mii de lei sa-mi dai,
Si-o banita de malai.
Negustorul:
Eu iti dau o mie de lei
S-o banita de malai.
Cer un doctor, mester mare,
Sa puie capra-n picioare!
 

Doctorul:
Eu sunt doctor cu renume,
Vreti un bine de la mine?
 

Negustorul:
Domnu' doctor, medic mare
Sa-mi pui capra pe picioare
Si ce cei, sa-mi spui indata,
Ca eu nu sunt rau de plata.
 

Doctorul:
Sa vedem ce are capra,
Ca apoi iti spun eu plata.
Capra voastra nu e moarta
Ci ea este lesinata.
Ce vrei tu, caprita apa,
Stai un pic si mai asteapta!
De vrei paine,
N-am la mine!
De bomboane
Nu ti-i foame?
Oare cum sa te impac?
Nu cumva tu vrei un tap?
(In acest moment capra
sare in picioare si joaca vioaie).
Tot grupul de jucatori:
Am tot plans si am oftat
Dar caprita s-a-ndreptat.
Ta, ta, ta, caprita, ta,
Joaca si nu te muia!
Nu te-anina de podele
Ca ramai fara cordele!
Am o capra, n-am o suta
Si mi-i drag ca ma asculta!
Daca nu m-ar asculta
Alta capra mi-as lua!
Ta, ta, ta, la munte ta,
Ta, ta, ta, la munte verde!
Unde lupul nu te vede!
De Anul Nou cu noroc
Si vin mult in poloboc!
Iar la anul cand venim,
Mai bogati sa va gasim!