Showing posts with label Datini şi superstiţii. Show all posts
Showing posts with label Datini şi superstiţii. Show all posts

Sunday, December 31, 2017

Superstitii de Anul Nou

Superstitii de Anul Nou

- e bine sa tii bani in mana la miezul noptii, pentru ca iti va merge bine cu banii tot anul (trebuie sa ai bani in bunzunar, mai ales noi)
- e bine sa iti tii iubita de mana: iti va merge bine cu dragostea tot anul
- daca tii paharul in mana, va fi un an vesel
- e bine sa ai pe masa de Anul Nou crengute de vasc
- primul aliment care trebuie mancat in Noul An trebuie sa fie preparat din peste
- aduce noroc sa mananci carne de porc sau linte de Anul Nou
- e bine sa imbraci ceva rosu in noaptea de revelion
- dorinta pusa la miezul noptii de revelion are toate sansele sa se implineasca
- trebuie lasata o lumina aprinsa in casa pana la zi pentru un an nou luminos
- se spune ca persoanele blonde sau roscate aduc ghinion, iar persoanele brunete aduc noroc, astfel ca e bine ca prima data in noul al pragul casei sa fie trecut de un barbat cu parul negru
- femeile nemaritate, daca imprumuta o verigheta si o poarta de Anul Nou pe al treilea deget de la mana stanga, isi pot visa viitorul sot
- trebuie imbracata o haina nou in prima zi din an

sursa ( tot articolul ) : http://www.club13.ro/urarismsmesajesarbatori.html

.

Superstitii de Anul Nou

Sunday, November 26, 2017

Craciunul pe glob | Datini si Traditii

Craciunul pe glob

Africa
Deoarece africanii nu sunt creştini, sărbătorirea Crăciunului se face în grupuri restrânse, obiceiurile fiind împrumutate din Vest. În Etiopia, Crăciunul se sărbătoreşte pe 6 ianuarie, în conformitate cu vechiul calendar roman.
Anglia
Înaintea zilei de Moş Crăciun, copiii îi trimit scrisori lui “Father Cristmas”, Moş Crăciunul englezesc, pe care, mai apoi, le aruncă în foc. Ei cred că dacă un pitic va scoate scrisoarea prin horn, dorinţele lor se vor împlini.
Renumita prăjitură a reginei, Phun-pudding, este o biruinţă a meşteşugului bucătăriei. Într-un cazan uriaş, se pun toate cele necesare pentru prăjitură, fierte în rom sau vin vechi şi toţi bucătarii amestecă pe rând.fiecare rudenie primeşte câte un pudding.
Australia
Data de 25 decembrie are loc în mijlocul verii, aşa că sărbătoarea este oarecum diferită faţă de alte părţi ale lumii. Brazii sunt din plastic sau aluminiu pentru că aici nu se întâlnesc brazi veritabili. De asemenea, printre decoraţiuni se pune şi foarte multă zăpadă artificială. Nu se folosesc lumânări adevărate, din ceară, pentru că pe căldura uneori toridă în această perioadă a anului, acestea s-ar topi mult prea repede. În locul lor se folosesc beculeţe. În ziua de Crăciun oamenii se întâlnesc în aer liber pe malul oceanului sau în parcuri unde organizeaza picnicuri.

Friday, November 10, 2017

Datini şi superstiţii în noaptea de Crăciun



Datini şi superstiţii în noaptea de Crăciun

se spune că de Ajun trebuie să posteşti pentru că Maica Domnului care, în acea zi, fiind supărată nu a mâncat nimic;

nu se mănâncă nici peşte pentru că are sânge şi Fecioara Maria era plină de sânge în acea zi;
norocul îl poţi pierde dacă împrumuţi ceva din casă în noaptea de Ajun;

semnificaţia sacrificiului porcului îl putem afla numai întorcându-ne în timp cănd acest animal era considerat o întruchipare a spiritului grâului şi a vegetaţiei în general;

nu trebuie să laşi pe cineva să-ţi închidă uşa de Crăciun deoarece s-ar putea să aibă mână rea şi ar putea să-ţi alunge norocul din casă.

Citeste mai multe aici : Traditii si obiceiuri specifice sarbatorilor de iarna

Alte articole interesente Look-ul lui Mos Craciun | Mos Nicolae

Top 30 cele mai frumoase mesaje de Anul Nou / Revelion
Un top cu cele mai frumoase mesaje de Revelion, Urari de Anul Nou, cele mai frumoase ganduri pentru noul an ce vine !
Traditii de Ignat – Sacrificarea Porcului
Sacrificarea porcului in ziua de ignat Articol din aceasta categorie : Sacrificarea porcului in ziua de Ignat 20 Decembrie – Vech...
Sms-uri Haioase de Craciun
Sms-uri / mesaje Haioase / amuzante de Craciun / Sms-uri cu Mos Craciun
Mesaje Haioase de Anul Nou - Urari de Anul Nou Amuzante
Mesaje / Sms-uri / Urari De Anul Nou Amuzante

Friday, November 29, 2013

Jocul Caprei - Versuri Datini si Traditii Romanesti

JOCUL CAPREI

VIDEO / VERSURI / DATINI SI TRADITII ROMANESTI


Recomandari :

Jocul Caprei este un obicei străvechi, exponent peste veacuri al spiritualităţii populare şi care face parte din tradiţiile româneşti de iarnă. Păstrat şi astăzi în majoritatea aşezărilor româneşti, el cunoaşte cea mai complexă şi spectaculoasă formă de desfăşurare în satele din Moldova. Obiceiul este definit de costumul de "Capră" dar şi de celelalte elemente specifice: obiecte de recuzită, texte literare şi musicale, dans.
Capra a fost socotita de romani ca animalul care da semne daca vremea va fi buna sau rea. Jocul "caprei" (omorarea, bocirea , inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. in cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Jocul "caprei", generalizat in toata tara la sfarsitul secolului al XIX-lea si fiind socotit un joc pagan, multi slujbasi ai bisericii au refuzat sa-l primeasca pe la casele lor, socotindu-l "nevoit de legea crestineasca" (Gr. Tocilescu). in zilele noastre, jocul a ramas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare s.a., in culori vii, uneori stridente, pentru inveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou. in satele si comunele maramuresene se practica "doua tipuri distincte de "capra": - jocul caprei - bazat numai pe acompaniament muzical ( la Ieud, un singur fluieras; la Botiza, patru sau sase Fluierasi) - jocul caprei inclus intr-un spectacol popular complex . Ca desfăşurare obiceiul cunoaşte unele particularităţi de la o zonă la alta determinate de numărul şi de funcţiile ceremoniale ale celor care alcătuiesc ceata. În Transilvania "turca" ("cerbul" sau "bouriţa") este jucată de un fecior şi însoţită de "bloj" şi muzicant. În Muntenia, "brezaia" reuneşte în ceată "moşoi şi moşicuţe" (3-4 personaje mascate) şi un flueraş. Cea mai amplă ceată o are "Capra" moldovenească care a grupat în jurul nucleului principal de personaje, un număr impresionant de "mascaţi" (35-40 de personaje). În această componenţă, cetele parcurg întreaga aşezare sătească, din casă în casă, "Capra" fiind jucată pentru a aduce noroc şi belşug. În final "Capra" este săgetată, adică omorâtă, la fel ca şi anul care se sfârşeşte şi îngropată simbolic. În ziua de 2 ianuarie ea se dezgroapă, iar evenimentul este sărbătorit de feciorii colindători, printr-o petrecere denumit "bulciugul turcii" la care sunt invitate fetele şi părinţii lor. În unele sate aveau loc întreceri între cetele de "turcaşi", câştigătorilor oferindu-li-se o cunună de iederă (o plantă verde tot timpul) pe care o purtau de sărbători





Costumatia pentru Jocul Caprei :
Capra: Corpul este alcatuit dintr-o panza groasa pe care sunt cusute, in randuri, fasii de hartie colorata sau spice de stuf. Inaltimea corpului poate ajunge pana la 2-3 m (dupa traditia locului in care se joaca.) Capul poate fi impodobit cu oglinzi, fasii de panglica colorata, beteala.
Mosneagul: Are haine batranesti, cu un cojoc pe el. In mana duce un bat mare
Baba: Imbraca haine femeiesti batranesti. Rolul acesteia este interpretat in travesti.
Negustorul: Poarta pelerina, sapca. Are carja si cos.
Doctorul: Peste hainele obisnuite imbraca un halat alb. In mana are o trusa.
Vanatorul: Poarta haine verzi, de padurar. Are pusca.
Fluierarul: Se imbraca in haine comune. Are un fluier din care canta melodii populare in ritm vioi.




Jocul Caprei Versuri
Foaie verde şi-o alună
Bună ziua, ziua bună
Ia deschideţi porţile
Să intre căpriţele
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Capra noastră-i cu mărgei
Cu cercei cu catifeli
Joacă vesel căpriţa
Toţi îs bucuroşi de ea.
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Şi plecai şi eu la târg
Pe căpriţa ce s-o vând
Şi mergând pe drum, mergând
Aud din urmă strigând:

Cumpărătorul:
- De vânzare-i capra bade?
Ciobanul:
- De vânzare!
Cumpărătorul:
- Şi cât vrei pe ea?
Ciobanul:
- 900 de lei!
Cumpărătorul:
- E blândă, nu împunge?
Ciobanul:
- E blândă, nu împunge.
(capra îl împunge pe cumpărător)
Cumpărătorul:
- Eu îţi dau 300 de lei pe ea pentru că împunge.
Ciobanul:
- De cât să-mi dai 300 de lei pe ea, mai bine îi dau
un par în cap. (o loveşte cu băţul, capra cade şi nu
mai mişcă)

Alaiul:
- Văleu, capra noastră a murit!
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Te-o lovit vreo boală grea
Sau pe unde-i colindat
Veste rea tu ai aflat.
Ciobanul:
- Băă…da capra nu-i moartă şi nu din pălitură
a leşinat, ce din cele ce-o aflat.
Alaiul:
Scoală tu căpriţa mea
Faptele s-or îndrepta
Şi-acum haide să plecăm
Şi-alte case colindăm
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa.


Thursday, November 14, 2013

Despre Postul Craciunului



Postul Craciunului

      Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserica, Postului Crăciunului este un post al bucuriei in care omul se curata sufleteste si se apropie mai mult de familie si biserica. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncare, placeri trupesti si altele, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale.

    Postul Crăciunului este deosebit de important în religia ortodoxă, deoarece ne pregătește, pe noi creștinii, pentru primirea cum se cuvine a Mântuitorului Iisus. De asemenea, postul este de folos atât pentru suflet cât și pentru trup, fiindcă întărește trupul, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușurează și curăță sufletul. Cu alte cuvinte: "Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului"!

Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea". Postul Crăciunului este închinat în primul rând sărbătorii Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Postul Craciunului - Datini, Traditii si Superstitii


 Postul Craciunului incepe pe data de 15 Noiembrie si dureaza 40 de zile

De această perioadă de dinaintea sărbătorii Naşterii Domnului se leagă mai multe traditii si superstiţii.

Una dintre ele spune că în ziua de dinaintea începerii postului, de Lăsatul Secului toate resturile de la masă se strâng într-o faţă de masă, care este scuturată a doua zi spre răsărit, în timp ce se rosteşte incantaţia "Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite". Superstiţiile spun că cine va respecta acest ritual nu va avea culturile stricate de păsări în anul ce vine.

Pentru fetele nemaritate Postul Crăciunului este prilej de magie ... Acestea  trebuie să adune câte o surcică în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului  vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, să aibă ce manca.

O altă superstiţie spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se aşează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.

Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

      În unele zone, există obiceiul "bătutul pernelor": fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.

      De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

     Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

      În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

---------------

Idei de impodobit bradul de Craciun ( Galerie Foto )

Idei de impodobit bradul de Craciun / Ornamentele de pentru bradul de Craciun


Orice familie doreste sa aiba un brad impodobit, iar fiecare are propriile idei despre cum ar arata bradul perfect. Unii prefera un brad modern, toate culorile ornamentelor si luminilor potrivindu-se. Altii prefera un amestec de ornamente si culori, dar care aduc la viata spiritul Craciunului. citeste mai departe -> Idei de impodobit bradul de Craciun

 

Thursday, December 13, 2012

Cea mai frumoasa poveste de Craciun, adevarata !!!


Azi intr-un magazin de paine. In fata mea o batranica imbracata tare ponosit scoate cu maini tremurande, cu degete inghetate, un portmoneu invechit in care se zaresc cateva bancnote de 10 lei - putine! si cateva de 1 leu- ceva mai multe. Scoate dintr-un buzunaras ascuns cateva monede. Le numara, cu grija, de cateva ori. Cu aceleasi degete tremurande- imbatranite de atatia ani de munca, de jertfe,de chinuri, de suferinta, de lacrimi, de boli... De prea putine bucurii. Cere doua paini. Da sa le plateasca insa vanzatoarea ii spune ca a trecut Mos Nicolae pe acolo, lasand in dar paini pentru toti batranii, pentru o perioada. Batranica face ochii mari, insa adauga repede, indreptandu-si spatele si rostind raspicat: " iti multumesc, mama, dar am bani de o paine!" ,Vorbeste cu demnitatea unui. Vanzatoarea insista spunandu-i ca un tanar a trecut si a lasat bani pt toti batranii ce vin sa cumpere paine, pentru pomenirea bunicii lui. " Bogdaproste atunci, Maica!" "Sa fie primit!" zambeste vanzatoarea. Batranica isi sterge pe furis o lacrima, isi face o cruce si iese in frig cu inima incalzita de " painea cea de toate zilele" primita in dar intru pomenirea celor ce s-au dus...dar nu au plecat.