Poveste de Craciun
„A început din nou să fulguiască şi
cărarea prin zăpadă, înspre poartă, aproape că nu se mai vede. Înserarea
s-a lăsat uşor peste sat şi casele oamenilor stau şi ele pitite cu
acoperişurile încărcate de nămeţi.
Links : Sfaturi Pentru Impodobirea Pomului de Craciun | Aranjamente
Doar fumul de la coşuri, care urcă dansând spre cer, printre fulgii de zăpadă, şi luminile din ferestre se mai zăresc.
În departare, se aud lătrături răzleţe de câini, şi dinspre grajd se aude din când în când talanga vacii. Prin uşa crăpată de la grajd ies aburi de căldură. Tata mulge de zor laptele proaspăt, care şiroieşte în sistar făcând o spumă albă la suprafaţă.
Vaca întoarse capul agale spre uşă în timp ce rumegă din porumbul din iesle. “Mai stai un pic că eşti aproape gata”, zise tata către ea, în timp ce se opri din muls să-i mai strângã sfoara cu care îi legase coada. “Du-te du şi tu nişte lemne în casã“, îmi spuse când mă văzu.
Am intrat în şopron, am luat securea şi am început să crăp lemne, destule cât să le pot lua în braţe şi să le duc în casă.